Pompa de căldură a devenit, în câțiva ani, soluția despre care vorbește toată lumea pentru încălzirea unei case: eficientă, fără gaz, compatibilă cu panourile fotovoltaice, subvenționată prin diverse programe. Prospectele vorbesc despre coeficienți de performanță, despre câți kilowați de căldură produce dintr-un kilowatt de curent, despre economii. Despre ce rar vorbesc: ce se întâmplă cu instalația electrică a casei când cel mai mare consumator pe care l-ai avut vreodată se mută în ea.

Pentru că asta e, în esență, o pompă de căldură din punct de vedere electric: un consumator mare, cu motor, care merge toată iarna, zi și noapte, exact când mai merg și boilerul, și plita, și restul casei. Mulți descoperă abia după ce au cumpărat-o că branșamentul monofazat nu o duce, că trebuie trecut la trifazat sau cerut spor de putere, iar punerea în funcțiune se amână cu săptămâni. Acest ghid pune întrebările electrice înainte de cumpărare, nu după.

Cum funcționează, pe scurt, și de ce consumă curent

O pompă de căldură nu produce căldură din curent, ca un radiator electric, ci o mută: extrage căldură din aer, din sol sau din apă, chiar și la temperaturi scăzute, și o pompează în casă, la o temperatură mai mare. Pentru asta folosește un compresor acționat electric — același principiu ca un frigider, dar în sens invers. Curentul consumat alimentează compresorul, pompele de circulație și ventilatorul.

Eficiența ei se exprimă prin coeficientul de performanță: dintr-un kilowatt de curent, o pompă bună livrează trei, patru, uneori mai mulți kilowați de căldură, în funcție de temperatura exterioară și de cea a agentului termic. De aceea e mult mai ieftină în exploatare decât încălzirea electrică directă. Dar partea de curent, chiar dacă e de câteva ori mai mică decât căldura produsă, rămâne un consum important — și unul care trebuie să treacă prin branșamentul și tabloul casei tale.

Cât consumă, realist

Puterea electrică absorbită de o pompă de căldură pentru o casă obișnuită se situează, de regulă, între 2 și 5 kW în funcționare, cu modele mai mari pentru case mari sau prost izolate, care pot depăși această plajă. În plus, multe pompe au o rezistență electrică de rezervă, care intră în funcțiune în zilele foarte geroase, când pompa singură nu mai face față — iar această rezistență poate adăuga câțiva kilowați serioși la consum, exact în cele mai reci zile.

Pune aceste cifre lângă restul casei: boiler, plită, cuptor, mașini de spălat, iluminat, poate un aer condiționat care, iarna, nu merge, dar vara da. Într-o seară de ianuarie, cu pompa la putere maximă, rezistența de rezervă pornită, boilerul încălzind apă și cuptorul în funcțiune, consumul simultan al casei poate depăși cu mult ceea ce a fost gândit un branșament obișnuit, dimensionat acum zece ani pentru o casă cu centrală pe gaz. Acesta e nodul problemei.

Monofazat sau trifazat: întrebarea decisivă

Multe pompe de căldură de putere mică și medie există în variantă monofazată, iar pentru o casă mică, bine izolată, cu un branșament monofazat generos, pot funcționa fără schimbări la branșament. Dar pe măsură ce puterea crește, varianta trifazată devine fie recomandată, fie singura disponibilă. Motivul e tehnic: un compresor mare pornește mai lin și solicită mai echilibrat rețeaua când e trifazat, iar puterea totală a casei se distribuie pe trei faze în loc de una.

De aceea, prima întrebare pe care să o pui înainte de a alege un model e: branșamentul meu e monofazat sau trifazat, și ce putere are aprobată? Dacă e monofazat, iar pompa pe care o vrei e trifazată sau puterea totală a casei va depăși ce ai aprobat, intri într-un proces de modificare a branșamentului — spor de putere, trecere la trifazat, sau ambele — care presupune relația cu distribuitorul, actualizarea avizului tehnic de racordare și lucrări la branșament. Nu e complicat, dar durează, și e mult mai bine să-l pornești înainte de livrarea pompei decât după.

Sporul de putere: cum decurge

Dacă ai ajuns la concluzia că ai nevoie de mai multă putere, procesul arată, simplificat, așa:

1. Se stabilește puterea necesară realist: pompa, rezistența ei de rezervă, restul casei, cu o rezervă pentru viitor — de exemplu o stație de încărcare auto.
2. Se depune la distribuitor cererea pentru actualizarea avizului tehnic de racordare, cu noua putere și, dacă e cazul, cu trecerea la trifazat.
3. Distribuitorul emite avizul actualizat, cu soluția tehnică.
4. Se execută lucrările: modificarea branșamentului, a firidei, înlocuirea contorului, iar în casă, un tablou pregătit pentru trifazat și noile circuite.
5. Se pune în funcțiune și se actualizează contractul.

Durata depinde de distribuitor și de complexitatea lucrărilor, dar e bine să socotești săptămâni, nu zile. O firmă autorizată care se ocupă de branșamente poate prelua tot procesul în numele tău, prin procură, inclusiv documentația și relația cu distribuitorul, ceea ce scurtează drumul și elimină surprizele birocratice.

Ce se schimbă în instalația interioară

Chiar dacă branșamentul e în regulă, pompa de căldură cere o pregătire în instalația interioară. Are nevoie de un circuit dedicat, tras direct din tablou, cu cablu dimensionat pentru puterea ei și pentru lungimea traseului — adesea unitatea exterioară e la distanță de tablou. Are nevoie de protecții potrivite: siguranță automată adaptată motorului, protecție diferențială, iar pentru compresoare mari, eventual protecții suplimentare recomandate de producător.

Unitatea exterioară, cu carcasă metalică și montată afară, cere o împământare impecabilă și conexiuni etanșe. Dacă pompa are rezistență electrică de rezervă, aceasta are propriul necesar de putere și, uneori, propriul circuit. Iar dacă trecerea la trifazat se face odată cu instalarea, tabloul trebuie reorganizat pentru a distribui echilibrat consumatorii pe faze. Toate acestea sunt lucrări de electrician autorizat, de coordonat cu instalatorul pompei, astfel încât la montaj conexiunile să fie gata.

Pompa de căldură și panourile fotovoltaice

Combinația care face cu adevărat sens economic e pompa de căldură alimentată, măcar parțial, din panouri fotovoltaice. Vara, panourile produc mult și pompa poate răci; iarna, producția e mai mică, dar fiecare kilowatt produs acasă reduce factura pentru încălzire. Dacă ai în plan ambele, cel mai înțelept e să le gândești împreună din start: un singur spor de putere, un singur proces de racordare ca prosumator, un tablou proiectat pentru amândouă.

Aceeași logică se aplică și unei viitoare stații de încărcare pentru mașină electrică. Pompa de căldură, fotovoltaicele și wallbox-ul sunt cele trei mari schimbări prin care trec casele acum, și toate trei bat la ușa aceluiași branșament. A le planifica împreună, chiar dacă le instalezi pe rând, economisește bani, timp și un dosar reluat de două ori la distribuitor.

Lista de verificat înainte de a semna comanda

Înainte de a plăti avansul pentru o pompă de căldură, răspunsurile la aceste întrebări îți spun dacă ești pregătit:

• Ce putere electrică absoarbe modelul ales și are rezistență de rezervă? Cât?
• Este monofazat sau trifazat? Corespunde cu branșamentul meu?
• Ce putere am aprobată la branșament și acoperă consumul simultan al casei cu pompa pornită?
• Dacă nu, cât durează sporul de putere sau trecerea la trifazat, și cine se ocupă?
• Are tabloul loc pentru circuitele noi și este instalația protejată prin diferențial?
• Este împământarea verificată și funcțională la locul unității exterioare?
• Plănuiesc și fotovoltaice sau o stație de încărcare? Dacă da, le includ în aceeași dimensionare?

Dacă nu știi răspunsurile, nu e o problemă — e exact ce clarifică o evaluare electrică făcută de un specialist, înainte de cumpărare. Costul ei e mic; costul unei pompe livrate și lăsate în cutie săptămâni întregi, în așteptarea unui branșament, e mult mai mare.

Pompa de căldură la o casă veche

Un caz aparte, tot mai frecvent, e montarea unei pompe de căldură într-o casă veche, în locul unei centrale pe gaz sau pe lemne. Pe lângă chestiunile termice — izolația casei, radiatoarele potrivite pentru temperaturi mai mici —, partea electrică ridică aici cele mai multe probleme, pentru că instalația și branșamentul au fost dimensionate pentru o casă în care curentul nu încălzea nimic.

De regulă, o casă veche are branșament monofazat de putere mică, un tablou cu siguranțe fuzibile, cabluri de secțiuni mici și, adesea, fără diferențial și fără împământare reală. Pe o astfel de instalație, o pompă de căldură nu se montează pur și simplu — se pregătește terenul: spor de putere sau trecere la trifazat, un tablou nou cu protecții moderne, un circuit dedicat dimensionat corect, împământare verificată sau refăcută. Vestea bună e că aceste lucrări se fac o singură dată și aduc casa, din punct de vedere electric, în secolul în care va funcționa pompa. Vestea de reținut e că trebuie planificate înainte de a comanda echipamentul, pentru că ele decid dacă și când pompa poate porni.

Pregătirea electrică face diferența

Pompa de căldură e, probabil, cea mai bună investiție pe termen lung pe care o poți face în confortul și costurile unei case. Dar e și cel mai mare consumator pe care l-ai adus vreodată în ea, și nu se mulțumește cu o priză liberă. Branșamentul, tabloul, circuitul dedicat, protecțiile și împământarea sunt fundamentul invizibil pe care se sprijină toate cifrele frumoase din prospect.

O firmă autorizată ANRE, cu experiență în branșamente electrice, sporuri de putere și instalații interioare, poate evalua din timp dacă instalația ta e pregătită, poate gestiona trecerea la trifazat sau sporul de putere în relația cu distribuitorul și poate pregăti circuitele și protecțiile astfel încât, în ziua montajului, totul să fie gata. Astfel, pompa de căldură își face treaba din prima iarnă — iar singurul lucru la care te gândești e cât de liniștită e casa fără gaz.